Panelul DV

Joi, 25 noiembrie, la Palatul Parlamentului, GRSPSociety a prezentat documentul de politici publice în favoarea votului prin Internet că soluţie pentru facilitarea exercitării dreptului la vot pentru romanii din străinătate.
(Descărcaţi documentul de politici publice “Votul electronic pentru alegătorii romani din străinătate“ aici)

Policy paper: Votul prin Internet

Acest policy paper realizat de echipa de cercetare a proiectului împreună cu grupul consultativ format din experţi în politici publice conţine justificarea şi recomandările pentru votul electronic ca mecanism alternativ. Panelul vine în continuarea a şase luni de analiză a celor mai bune mecanisme de vot, precum şi a opiniilor romanilor de peste graniţe cu privire la felul în care poate fi îmbunătăţită procedura de vot. Chestionarele şi dezbaterile care au avut loc în 17 oraşe din 11 ţări în lunile octombrie şi noiembrie au întărit dialogul cu diaspora şi au fost o sursă de informare cu privire la situaţia reală a procesului electoral în străinătate.

Între orele 10:00 şi 14:00 ne-am întâlnit la aceeaşi masă de dezbatere cu Raymond Luca, Senator PNL circumscripţia 43, colegiul 2, Koto Joszef, Deputat UDMR circumscripţia 43 colegiul 4, Varujan Pambuccian, Deputat Uniunea Armenilor din România, Simona Constantinescu, Director Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Georgiana Iorgulescu, Director Executiv ​Centrul de Resurse Juridice, Laura Ştefan, Coordonator de Programe Anticorupţie Societatea Academică Romana, Ovidiu Voicu, Director de Programe Fundaţia Soros România, Gabriela Negm, Consilier Relaţii Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, Bogdan Popescu, şef al serviciului Relaţii Externe Autoritatea Electorală Permanenta, Christian Chiscop, Coordonator de Proiecte la Fundaţia Friedrich Ebert România, Constantin Mârza, Vicepreşedinte Asociaţia Pro Democraţia şi Florin Colceag, preşedinte IRSCA Gifted Education.

După scurta prezentare a organizaţiei realizată de Radu Tătucu, preşedintele GRSPSociety şi a evoluţiei campaniei „Diaspora votează” de Andrei Popovici, coordonatorul proiectului, Andreea Crăciun, membru al echipei DV, a detaliat planul de politici publice pentru introducerea votului electronic. Principalele argumente se referă la costurile reduse de operare pe termen lung, creşterea gradului de participare şi, ca urmare, diminuarea riscurilor legate de fraudă electorală, accesibilitatea şi uşurinţa de a vota într-un sistem care, odată securizat şi monitorizat, eficientizează întreaga procedură de vot. Un astfel de mecanism nu depinde de serviciile poştale ale altor ţări şi are cel mai mare potenţial de facilitare a accesului la vot pentru toţi romanii din străinătate şi în special pentru cei care nu îşi au reşedinţa în preajma urnelor de la consulate şi ambasade şi trebuie să se deplaseze zeci, uneori chiar sute de kilometri pentru a-şi exprima un drept fundamental de care orice cetăţean într-un stat democratic ar trebui să se bucure.

Votul în diaspora – o prioritate pentru parlamentari

După ce au fost menţionate principalele mituri care înconjura votul prin Internet şi contraargumentele lor, dezbaterea moderată de Marian Voicu, realizator TVR, s-a concentrat pe potenţialele neajunsuri ale implementării mecanismului alternativ de vot şi pe exemplele altor state. Cu toate că cei mai mulţi invitaţi au fost de acord cu necesitatea implementării unui astfel de sistem, cel mai solid argument fiind mărimea şi dinamica diasporei romaneşti – cea mai mare din Europa raportată la populaţie, forma concretă în care ar putea avea loc această rămâne un subiect deschis.

Bogdan Popescu, şeful serviciului de Relaţii externe al AEP a recunoscut avantajele votului electronic comparativ cu cel prin corespondenţă, menţionând, însă, dificultatea constituirii unui registru electoral complet, în care să se regăsească şi cetăţenii din străinătate. În replică, Ovidiu Voicu a subliniat obligativitatea realizării unei baze de date centralizate amintind că Legea electorală prevede tocmai acest lucru. În plus, a adăugat ca „cea mai bună armă de combatere a furtului electoral este chiar creşterea participării”, or votul electronic prezintă tocmai acest mare avantaj.

Din partea reprezentanţilor legislativului, Raymond Luca, senator PNL într-un colegiu care reprezintă diaspora românilor plecaţi permanent în străinătate, şi-a exprimat susţinerea pentru votul electronic, dar şi scepticismul cu privire la posibilitatea implementării lui pentru următoarele alegeri. Totuşi, deşi un asemenea vot ar trebui să fie la fel de sigur că şi plată prin Internet, în cazul procesului electoral „ar trebui să ştim cine votează, pentru că altfel totul este o loterie”. În acord cu senatorul PNL, deputatul UDMR, Iosif Koto, a susţinut prioritizarea acestei probleme pentru parlamentari, alături de Mircea Lubanovici, prin intermediul şefului biroului său parlamentar, Ema Sosnovski.

Cel mai sceptic cu privire la fezabilitatea unui astfel de mecanism s-a declarat deputatul Varujan Pambuccian, care a ridicat problema pierderii controlului asupra mediului în care are loc votul electronic. Oricât de accesibil şi ieftin ar fi, o astfel de procedura elimina una din caracteristicile care ar trebui să rămână fundamentale pentru vot, aceea de a fi direct, a argumentat reprezentantul Uniunii Armenilor din România. O astfel de schimbare ar putea duce la o creştere semnificativă a voturilor cumpărate, ceea ce ar face întregul proces şi mai problematic. În replică, Ovidiu Voicu a susţinut că, deşi există acest risc, impactul general al unor nereguli de acest fel ar fi mult mai mic, în contextul creşterii ratei participării, ceea ce ar face, până la urmă, că preţul unui vot să fie prea mare şi, deci, nerentabil. Concluziv la acest punct, ar fi incorect să presupunem că proporţia alegătorilor dispuşi să-şi vândă votul ar fi atât de mare, mai ales că este vorba despre români care locuiesc în străinătate, dispersaţi pe mai multe continente şi sunt greu accesibili.

Două intervenţii video – acelaşi mesaj de susţinere

Proiectul a primit, totodată, susţinere puternică din partea Monicăi Macovei, Europarlamentar Grup PPE, care – în intervenţia video – a declarat: „Costă mult mai puţin pentru oameni, financiar, şi ca timp şi ca energie, nu trebuie să se mai deplaseze la distanţe lungi şi să-şi consume timpul; de asemenea, costă statul mai puţin pe termen mediu şi lung şi împiedică votul dublu (…); sigur că pentru a fi pus în practică, este nevoie de voinţa politică majoritară; mă bucur foarte mult că există acest început în mod organizat chiar din partea studenţilor romani din străinătate şi practic, a celor care reprezintă diaspora”.

La rândul său, Cristian Pîrvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, care s-a implicat în cadrul campaniei în calitate de moderator al dezbaterilor din Paris şi Bruxelles pe tema votului în diaspora, dar şi ca membru al grupului consultativ, a declarat în intervenţia video: „Sunt unul dintre cei care cred că votul prin Internet este o mare oportunitate politică şi electorală (…). E o metodă sigură, înlătură suspiciunea de fraudă în mai mare măsură, poate fi controlată dacă există voinţa politică pentru asta şi pe de altă parte, seamănă foarte bine cu activitatea pe Internet în privinţa formulelor bancare: aşa cum folosim Internetul pentru a face plăți, aşa îl putem folosi pentru a vota; avem încredere în capacitatea băncilor de a proteja conturile noastre, cred că putem avea încredere în capacitatea autorităţilor electorale permanente de a asigura protecţia reţelelor informatice pe parcursul unei zile de vot”.

În afara acestei iniţiative, Gabriela Negm, consilier în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a amintit de proiectul de lege privind votul prin corespondenţă realizat de un grup de lucru din cadrul Ministerului de Externe. Pronind de la aceeaşi premisă, a necesităţii existenţei unei modalităţi alternative de vot pentru cei aproape trei milioane de români de peste hotare, Ministerul a înaintat un proiect de lege care ar fi trebuit să fie dezbătut şi votat în Parlament până la sfârşitul anului.

Diaspora votează – ce urmează?
Această dezbatere este un început care ne încurajează să continuăm şi în 2011 cu o campanie de advocacy pentru adoptarea legii privind votul electronic, mai ales pentru că am inalnit un consens cu privire la necesitatea implementării unui mecanism alternativ de vot pentru romanii din străinătate. Pe de altă parte, traducerea unei astfel de iniţiative în practică este un proces care va depinde şi de disponibilitatea şi angajamentul parlamentarilor de a schimba legislaţia şi de puterile executivului de a asigura cadrul corect în care să se desfăşoare procesul de votare în străinătate.

“Noi vom susţine în continuare votul electronic drept cea mai eficientă metoda alternativă de vot pentru cetăţenii romanii din străinătate (…). Dacă găsim deschidere politică, ne-ar plăcea să mergem mai departe şi să lucrăm efectiv la un proiect de lege” – spune Andrei Popovici, coordonatorul proiectului.

Vă invităm să ascultaţi secvenţe din dezbatere în reportajul realizat de Radio România Internațional, partenerul media pe toată durata conferinței GRSPSociety “Proiect România 2020: De ce educaţia contează“.

Mai multe imagini găsiți pe albumul Facebook “Panel Diaspora Votează“.